Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AFLA ÎN TREABA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 209 pentru AFLA ÎN TREABA.

Ion Luca Caragiale - În Nirvana

... Ion Luca Caragiale - În Nirvana În Nirvana de Ion Luca Caragiale În Constituționalul din 20 iunie 1889, ca editorial, semnat C. În Note și schițe , 1892, p. 7. Reprodus în Momente, schițe, amintiri , 1908. Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfîrșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul ... crez că ți-ar face plăcere să-l cunoști. Și-mi povesti cum găsise într-un otel din Giurgiu pe acel băiat — care slujea în curte și la grajd — culcat în fîn și citind în gura mare pe Schiller. În ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan — biblioteca băiatului — plin cu cărți nemțești. Băiatul era foarte blînd, de treabă, nu avea nici un vițiu. Era străin de departe, zicea el, dar nu voia să spună de unde. Se vedea bine a fi ... ce împrejurare. Actorul îi propuse să-l ia sufler, cu șapte galbeni pe lună, și băiatul primi cu bucurie. Își luase biblioteca și acuma se afla ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

... lumină, taina lumilor nevăzute, când inima mea începuse să bată sub pintenul dureros sau dulce al amintirilor, când strălucita mea închipuire era să mai adauge, în sfârșit, o nestemată, încă, la cununa nemuririi mele!!... Cuminte însă ca totdeauna, îmi căutai de treabă; lăsai cerul în pace să-și cearnă azuru-i adânc în picături albastre prin rețeaua deasă și mișcătoare a frunzelor de plop, razele de soare să se Tăcut, singur și fără tovărășie. topească, în ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai

 

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

... George Topîrceanu - În jurul unui divorţ În jurul unui divorț de George Topîrceanu 1911 Mișu St. Popescu vrea să divorțeze. Lung prilej de vorbe și de ipoteze ! Unii spun că Mișu singur ... cunoștea, C-a luat-o numai cu ce-a fost pe ea... El putea desigur altfel să se-nsoare, — Dar în loc să-i fie recunoscătoare, Să-l respecte-n casă și să-l menajeze, Dumneaei, din contra, ține să dicteze ! Mișu nu e liber nici ... auzite — Că ,,madam Popescu prea se compromite..." Dar el n-a citit-o, nefiind francată. Și-a trecut și asta. În sfârșit, odată Trebuind să plece Mișu la Vaslui Pentru niște case, — un amic de-al lui, Unul de la Bancă, l-a pornit ... Și să stea acolo tocmai timpul strict, Ca să-i poată prinde în flagrant delict... Că venind Popescu și văzând lumină, A intrat în curte tocmai prin grădină Și bătând la ușa care dă-n salon, Cineva din casă i-a strigat: "Pardon !" Zoe sta de vorbă ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

... Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu ... chiuiește așa cu chef pe la miezul nopții. Și d-l Stavrache a ghicit bine. Strigând: "Numaidecât!" aprinde lampa și merge să deschiză. În adevăr, sunt vreo douăzeci de voluntari tineri, claie peste grămadă, în câteva trăsuri, conduși de un ofițer și doi sergenți rezerviști către Dunăre - la război. Poposesc două-trei ceasuri aci, să odihnească și caii; despre ziuă ... multe ori cu neica Stavrache, a pornit cu vesela bandă, fără să se mai uite înapoi. * De mult nu se mai pomenea acum în ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu

... Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leşeşti către D. Manolache Costache Iepureanu Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu de Dimitrie Bolintineanu În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 13-15. În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 2 (August), p. 3.; and Trompeta Carpaților IV (1866), Nr. 447 (2 Septembrie), p. 1787. Ghine-ai venit acasă ... muntenii capul la havra ovreiască Și noi știam cu toții că tu ni părtinești, Tu și cu Brătianu, boier michi din Chitești. Noi am rugat în havră, puind în cap cenușă, Ca să trăiți cu toții și să vi crească gușă, Ce oameni sunt așeia Boliac și cu Hășdău Ce la gazete spune de ... poporul ca să vă facă-n două. Pățit-am ca cămila ce, căutând cercei, Ea a perdut săraca, urechea domneaei, Căci unde noi în țară trăiam cum se cuvine, Făcând comerțul nostru azi rău și mâne ghine, Acuma nu mai este nici un alișveriș. În ziua de duminici noi vindem pe furiș. Voi ați făcut c-așela ce a văzut o muscă Pe fruntea unui frate cari intră ... ...

 

Ioan Slavici - Popa Tanda

... ei în cracul de pe Valea-Seacă, și asta încetează de a mai fi "seacă". În câteva ceasuri Sărăcenii sunt numai prea bogați în apă. Așa o pat aproape în fiecare an. Când semănăturile din vale par mai frumoase, Valea-Seacă minte cu numele și spală tot ce-i pică în cale. Ar fi încă bine dacă această năpădire ar ținea numai scurtă vreme. Apa rămâne însă pe vale, formând multe locuri de adăpost pentru neamul ... ar fi putut găsi. Traista popii se potrivea cu pragul poporenilor. Chiar de la început, părintele Trandafir a înțeles un lucru: cum că în Butucani era mai bine decât în Sărăceni. Oamenii aveau câte ceva; iară de unde este poți lua. În Sărăceni însă toate încuietorile erau de lemn. Și apoi părintele judeca: popa face treaba satului, iar satul să îngrijească de traista popii. Multă vreme n ... mângâia și veseli împreună. Chiar Mântuitorul a început cu pomenile și cu nunta de la Cana Galileii." Așa gândea acum părintele Trandafir: dar în Sărăceni nu erau nici pomeni, nici ospețe. "Un lucru! își zise părintele mai în urmă.

 

Anton Pann - Împrumutul

... n-are vreme Și cum că să-i dea să teme, Poate cumva nu-i plătește, Or că mult îl zăbovește. Să facu că are treabă Și să depărtă în grabă, După dîn-sul cu un cîine, Zicîndu-i : să vază mîine. Bietul om iară să duce La casa lui să-l apuce. Bogatul, cum ... trece și nouă, Pe loc la dînsul să duce Să-ntrebe căci nu-i aduce. Acesta, cum îl zărește, Acasă nu zăbovește, Pleacă pe poartă în grabă Ca după o mare treabă. Creditorul după dînsul, Crăpînd de necaz într-însul, Calcă gloduri să-i vorbească Și să ceară să-i plătească. Iar el, mergînd pe cărare, Îi ... precum mi-a fost cerutul Voi să-ți întorc ș-împrumutu; Ia adu-ți aminte bine Cum umblam eu după tine Cu pălăria în mînă Mai bine d-o săptămînă, Călcînd gloduri și noroaie, Smerindu-mă ca o oaie, Umblă dar și tu acuma Și te rog îmi iartă ... bine, Fă-i cînd să roagă de tine, Nu-l purta cu azi, cu mîine, Cu vorbă, ca pe un cîine. Această lucrare se află în domeniul public

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I

... are, Nu pot să nu hulească știința; dar rău fac, Căci vorba lor n-ascultă bărbații înțelepți. Frumos tu judeci, minte, așa să fie trebui! În veacul nostru însă, a răilor povețe Țin duhul în strânsoare, împiedicând știința Ce n-are atâta numai protivnici și vrăjmași, Câți eu în scurt aice acum am arătat, Sau care puteam încă și mai fățiș să-i număr. Azi cumpăna-aurită a Temidei se află În ... ascunde-ți capul sec, Și subt o barbă lungă stomacul îmbuibat. Diaconul să meargă cu cârja înainte; Te-ntinde într-o caretă, și tot blagoslovește În dreapta și în stânga, când ești plin de venin. Din aste te-i cunoaște că ești arhipăstor, Și toți cu umilință ți-or zice preasfințite. Ce iese din ... scrie, nici citi. Asemenea cuvinte și pilde auzind, Astâmpără-te, minte, și nu fii supărată Că ești necunoscută, căci pașnica viață La cel care petrece în liniștit locaș, Deși urâtă pare, dar n-are-nvăluiri. Dacă înțelepciunea a vrut să te-nzestreze Cu darurile sale, te bucură în sine, Și cugetă în ...

 

Anton Pann - Vînătorul

... Am o piele de vînzare Bună de tot, nestricată, Tocma prin șale-mpușcată. Cojocarul îi vorbește : -Dară, frate, trebuiește. De lup e, or de ce treabă ? -E de urs, răspunse-n grabă. -Aici o ai, or acasă ? -Ba, zise,-n pădurea deasă, Că-i știu vizuina bine; De vei, poți merge ... pădurea deasă, Ursul unde vrea să iasă, Cojocarul îl oprește Și, stînd, cu el să-nvoiește, Că el aci să s-ascunză La vreun copaci în frunză, Și d-acolo să privească Pe urs cînd o să-l lovească. Deci vînătorul pîndește, Gîndește, să socotește Cum și unde să-l lovească ... Să spăimîntă, înlemnește, Stă și tremură de frică, Perii-n cap i sa ardică, Să dea fugă e rușine, Că cîrpaciul vedea bine. Slobozi pușca în grabă, Dar nu făcu nici o treabă, Că nu căzu ursu-ndată Cu o pușcătură dată. Să mai umple vreme n-are, Ursul venea spre el tare. Neavînd altă ce face, Cade ... se puse ? Iar pușcașul zise : -Frate ! Îmi spuse lucruri ciudate: Cum că de azi înainte Ține, zise, bine minte Si nici un lucru nu vinde În mîini pînă nu-l vei prinde, Nici bea cu tocmeală bună Aldămașu împreună. Această lucrare se află

 

Alexei Mateevici - Unirea culturală

... culturală de Alexei Mateevici „Unde-i unul — nu-i putere“. Cât de cunoscute sunt aceste cuvinte ale poetului și de câte ori în aceeași vreme vedem că în viață lucrurile în multe întâmplări se fac nu tocmai așa, cum zic poeții, că rareori se întâmplă ca un lucru obștesc să fie început cu puterile unite. Basarabia ... se poate ajunge numai pe calea lui proprie, căci țăranul numai atunci se deșteaptă și-și luminează mintea, când aude cuvântul deșteptării și al luminării în limba lui părintească. Altă limbă el nu știe, iar dacă îl înveți în limba lui, îl poți învăța orișice limbă și știință. Deci, cea dintâi datorie și țintă a moldovenilor luminați este cea mai largă cultură ... ba chiar și în vremea din față, noi nu știm nici cultură, nici unire, și asta din pricini care sunt foarte lesnicioase pentru pricepere. Firește, în trecut n-am avut putință nu numai ca să ne unim pentru un lucru cultural obștesc, dar și ca să ne gândim la cultura locală ... asta mai înainte nici nu ne gândeam. Astăzi avem tiparul nostru moldovenesc — cetățenesc și bisericesc; avem gazeta moldovenească, avem de-acuma și carte bisericească în ...

 

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

... a poposit la Agiud, unde l-a întâmpinat o mulțime de lume, ca pe un domnitor. Printre lumea ce se înghesuia, cu treabă, fără treabă, iaca se zărește o hârtie fâlfâind pe deasupra capetelor mulțimii, în vârful unei prăjini. Cuza-vodă, înțelegând că trebuie să fie vrun suflet necăjit, face semn să i se deschidă calea. Și, când colo, un țăran ... ce le-am zis și eu atunci, într-un necaz. Numai Dumnezeu să-i dea sănătate și bine, dar amarnic m-a lovit în avere și în cinste! Crede, măria-ta, că nici eu n-am fost așa de sec, între cei de-o seamă cu mine. Dar, de cum am ajuns ... o vreme că nu mai încetează cu jafurile, mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la boier să mă jeluiesc. Și boierul, în loc de un cuvânt bun, m-a scuipat drept în obraz, de față cu slugile sale și cu alți oameni ce se aflau atunci la curte, încât am crezut că a căzut cerul ... călca piciorul

 

   Următoarele >>>